Ordinul ANAF nr. 2.509/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 1067/20.11.2025, introduce o procedură amplă și tehnic reglementată privind aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre ale Uniunii Europene, conform art. 310^1 din Codul fiscal. Acest regim, rezultat din implementarea Directivei 2020/285 privind modernizarea tratamentului fiscal al micilor întreprinzători la nivelul UE, reprezintă un pas semnificativ în uniformizarea și simplificarea obligațiilor de TVA pentru afacerile ce operează transfrontalier.
Cine poate aplica regimul special?
Regimul este accesibil exclusiv persoanelor impozabile cu sediul activității economice în România, indiferent dacă acestea sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA la nivel național. Nu pot solicita aplicarea regimului persoanele ale căror sediu se află într-un alt stat membru, chiar dacă dețin un sediu fix sau un cod de TVA în România.
Pentru a beneficia de scutire în alte state membre, contribuabilul trebuie să respecte plafonul european de 100.000 euro cifră de afaceri anuală la nivelul UE, calculat conform art. 310¹ alin. (2). Depășirea acestui plafon în anul precedent sau în anul curent blochează accesul la regim. Această limitare are rolul de a proteja caracterul „micro” al beneficiarilor și de a preveni utilizarea regimului de către structuri complexe cu activitate transfrontalieră semnificativă.
Notificarea prealabilă este o condiție esențială pentru aplicarea scutirii?
Înainte de a aplica regimul, contribuabilul trebuie să transmită electronic Notificarea prealabilă, care include o serie amplă de informații:
- cifra de afaceri realizată în România în anul curent și anterior;
- cifra de afaceri realizată în fiecare stat membru;
- lista statelor în care se solicită scutirea;
- eventualele sectoare de activitate, pentru state cu plafoane sectoriale;
- codul OSS-UE (dacă este utilizat).
ANAF verifică notificarea, iar dacă apar erori materiale, notificarea este respinsă, însă contribuabilul poate depune o nouă notificare. Dacă informațiile sunt valide, autoritatea fiscală transmite datele către statelor membre vizate. Momentul-cheie îl reprezintă prima confirmare primită de la un stat membru. Din acest moment:
- ANAF atribuie codul individual de identificare EX,
- emite Decizia privind regimul special de scutire,
- transmite statelor membre informațiile aferente.
Codul EX se formează prin adăugarea sufixului „EX” la codul de TVA sau, pentru neplătitori, la codul de identificare fiscală. Aplicarea regimului începe la data comunicării deciziei către contribuabil.
Ce obligații de raportare există?
Un element central al regimului special îl reprezintă obligația de raportare trimestrială, printr-un formular dedicat, depus până în ultima zi a lunii următoare trimestrului. Raportul cuprinde:
- operațiuni efectuate în România,
- operațiuni efectuate în fiecare stat membru în care contribuabilul desfășoară activitate,
- valori exprimate doar în euro,
- defalcări separate pentru statele cu plafoane sectoriale.
În situația în care codul EX este emis într-un trimestru ulterior celui al depunerii notificării, contribuabilul depune și un raport intermediar pentru perioada dintre notificare și sfârșitul trimestrului în care aceasta a fost transmisă.
Nedepunerea raportului atrage notificare din partea ANAF și transmiterea situației către statele membre implicate, cu impact asupra eligibilității regimului. În paralel, intervine și sancțiunea prevăzută de art. 336 Cod procedură fiscală.
Există obligația de actualizare a notificării?
După atribuirea codului EX, contribuabilul are obligația de a actualiza notificarea ori de câte ori intervin schimbări relevante:
- extinderea scutirii în alte state membre;
- renunțarea la regim într-un anumit stat;
- depășirea plafonului sectorial sau național într-un stat membru;
- depășirea plafonului de 100.000 euro la nivelul UE;
- modificarea altor informații declarate inițial;
- încetarea activității economice.
Actualizările sunt transmise statelor membre în termen de 15 zile lucrătoare, iar contribuabilul trebuie să respecte termenele pentru a evita anularea codului EX.
Ce situații conduc la încetarea aplicării regimului?
Procedura reglementează exhaustiv cazurile în care regimul special încetează:
- Încetarea voluntară
Contribuabilul poate renunța la aplicarea scutirii în oricare stat membru. Încetarea se aplică:
- din primul trimestru următor,
- sau, dacă actualizarea este depusă în ultima lună a trimestrului, începând cu a doua lună a trimestrului următor.
Dacă renunță la toate statele, ANAF anulează codul EX.
- Depășirea plafonului național sau sectorial
Pentru statele care aplică plafoane diferențiate (ex. anumite sectoare profesionale), depășirea plafonului determină încetarea automată a scutirii în statul respectiv.
- Depășirea plafonului european de 100.000 euro
Contribuabilul trebuie să notifice ANAF în 15 zile lucrătoare și să depună un Raport final pentru operațiunile efectuate până la momentul depășirii plafonului. ANAF anulează imediat codul EX, iar contribuabilul pierde dreptul de a mai aplica regimul în orice stat membru.
- Neeligibilitatea comunicată de un stat membru
Dacă un stat membru decide că persoana nu mai este eligibilă (ex. pentru nerespectarea obligațiilor locale), ANAF comunică notificarea contribuabilului. Codul EX rămâne valid doar dacă există alte state unde scutirea continuă.
- Încetarea activității economice
La încetarea activității societății, ANAF anulează de îndată codul EX.
Cine este responsabil de acest regim special?
Gestionarea regimului este atribuită Administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți din cadrul DGRFP București, folosind sistemul informatic al CNIF. Comunicarea între statele membre se realizează exclusiv prin platformele europene de cooperare administrativă, conform Regulamentului (UE) nr. 904/2010.
În concluzie, Ordinul ANAF nr. 2.509/2025 reprezintă un instrument legislativ complex, destinat să faciliteze accesul întreprinderilor românești la regimul european de scutire pentru micile afaceri. În practică, regimul oferă avantajul competitiv al scutirii de TVA în alte state membre, dar implică un nivel semnificativ de conformare administrativă: notificări, raportări trimestriale, actualizări și monitorizarea atentă a plafonului de 100.000 euro, dar și plafonul aplicabil pe fiecare stat membru în parte. Pentru contribuabilii cu activitate transfrontalieră redusă, dar diversificată, regimul poate fi o oportunitate importantă.
